Si ei fac parte din joc… chiar daca nu sunt actorii principali. Mai mereu injurati, foarte rar aplaudati, arbitrii sunt tot oameni, cu trairi si sentimente... Sunt Ionut Borcan si va astept, saptamanal, pe frf-cca.ro, pentru a descoperi impreuna povestile lor.

In ultima etapa a primei ligi, la partida Petrolul Ploiesti - Sportul Studentesc (scor: 0-3), si-a facut debutul un nou tanar arbitru, component al Lotului National. George Catalin Gaman, pentru ca despre el este vorba, are o poveste foarte interesanta. Nascut fiind la Craiova, zona care a dat multe nume grele “sportului rege”, provine dintr-o familie de fotbalisti. Este fratele mai mare al lui Irinel (CS Buftea) si al internationalului Valerica Gaman (Astra Ploiesti). La 17 ani se anunta o speranta a fotbalului, debutand in Liga a II-a, la Extensiv Craiova, pentru ca numai dupa 3 ani sa renunte in favoarea arbitrajului, din “pasiune pentru aceasta meserie”. Din 1998, de cand poarta ecusonul de arbitru, a oficiat la peste 1200 de jocuri, de la nivel de copii si pana la seniori. In 2007 a promovat in Liga 3, iar anul trecut in Liga 2. In prezent este profesor de sport, iar in paralel pregateste o grupa de copii. Ca hobby-uri are pescuitul si vanatoarea. Si pentru ca astazi este ziua sa de nastere (27 ani), sa-i uram “La multi ani!”.

La 17 ani debutai in liga secunda, la Extensiv Craiova, iar la 20 renuntai la fotbal pentru arbitraj. Ce te-a facut sa iei aceasta decizie, mai ales ca ai doi frati care continua sa joace? Pasiunea pentru aceasta meserie. Arbitrajul face parte din viata mea.

Ce inseamna arbitrajul pentru tine? Ce astepti de la aceasta activitate?

Un hobby pe care il traiesc la intensitate maxima ori de cate ori am ocazia. Iar de la aceasta activitate nu astept decat apreciere si respect.

In aceasta saptamana ai facut pasul catre Liga 1, pe stadionul “Ilie Oana” din Ploiesti, in fata a peste 11.000 de spectatori. Cum ai trait momentul debutului?

Cu multa bucurie si entuziasm. Aceasta zi a fost una insemnata pentru mine, mi-am vazut visul implinit.

Poti sa ne povestesti o intamplare amuzanta de la jocurile oficiate? Dar una mai putin placuta?

La un meci de juniori - la inceputul carierei mele - am intrat cu aparatorile la picioare. Aveam 14 ani, iar la momentul respectiv nu stiam ca arbitrii nu poarta aparatori. Ce a fost pe marginea terenului… va inchipuiti. Situatii mai putin placute sunt multe, trebuie sa fi puternic sa treci peste toate ca sa ajungi sa te bucuri de un debut.

Ai vreun model printre cavalerii fluierului?

Pe toti ii apreciez si incerc sa iau tot ce e mai bun de la fiecare.

Ce este mai importanta: pregatirea teoretica sau cea fizica?

Ambele sunt la fel de importante, de aceea trebuie sa fi tot timpul pregatit atat fizic cat si teoretic.

Esti profesor de sport si antrenor la o gupa de juniori. Cum este sa lucrezi cu copiii? Ce parere au ei despre faptul ca tu esti arbitru de fotbal?

Este o placere sa lucrezi cu copiii. Am o legatura foarte stransa cu ei, ii consider fratiorii mei mai mici. Ma aprecieaza si ma respecta foarte mult. Dupa fiecare meci arbitrat, indiferent de liga, le povestesc cum  a fost jocul respectiv.

Ce rol joaca familia in activitatea pe care o desfasori?

Familia m-a sustinut dintotdeauna, iar la debut a fost in tribune alaturi de mine.

De ce ai indruma tinerii spre arbitraj si ce sfaturi le-ai da celor aflati la inceput de drum?

Este o activitate sportiva frumoasa. Aceasta meserie nu se poate face decat cu multa pasiune, spirit justitiar, corectitudine, impartialitate. Dar necesita multa munca si dorinta de a te perfectiona permanent.

Unde te vezi peste 10 ani?

Incerc sa ma perfectionez cat mai mult pentru a ajunge acolo unde mi-am propus. Iar apogeul in arbitraj este o finala de Liga Campionilor.

Transmite-le, te rog, un mesaj iubitorilor de fotbal din Romania.

Le transmit tuturor iubitorilor de fotbal sa vina cu incredere la meciuri, pentru ca arbitrii sunt garantia impartialitatii si fairplay-ului. Ei sunt responsabili de desfasurarea ireprosabila a jocurilor pe care le arbitreaza.